Am vazut de curand 2 filme, unul dupa celalalt, doua genuri diferite si ambele m-au surprins, unul in mod pozitiv si altul in mod negativ.
Nu ma consider un critic in nici un domeniu, nu sunt un expert in tehnici regizorale, in reguli de compozitie sau alte tehnici legate de imagine (film sau fotografie).
Dar imi place orice imi gadila neuronii, fie ca e un film cu nota 2 pe IMDB in care Steven Seagal se bate cu Chuck Norris, fie ca e un film psihologic sau in care un mare actor isi etaleaza talentele.
La fel a fost cazul si acum.
Intai si intai, am vazut Hitman.
Sincer, ma asteptam sa fie o porcarie de film in care “eroul” sa-i omoare pe toti si atat, adica doar actiune.
In schimb, Hitman s-a dovedit a fi un film complet in care, desi eroul chiar ii omoara pe toti, mai sunt si momente comice, scene sexy, intorsaturi ale situatiilor, tradare, politica, efecte speciale.
Intr-un cuvant, un film dragut, care m-a tinut in fata ecranului.
Imediat dupa, am vazut un film mult laudat despre care se spune ca are sanse la Oscar, si anume The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford.
In primul rand sa analizam titlul: lung si prost! Lung e clar de ce, prost este pentru ca ti se spune finalul filmului, adica Jesse James moare, fiind ucis de catre Robert Ford.
In ceea ce priveste filmul, nu am multe sa spun, doar faptul ca, in general, reusesc sa vad un film pana la capat fara sa adorm iar in timpul acestui film am adormit de 3 ori.
Un film foarte plictisitor, nici un pic de actiune, faze de toata jena (intr-una din ele, se impusca 2 indivizi de la mai putin de 5 metri si nu se nimeresc).
Ca o concluzie, daca aveti de ales intre a dormi, a sta cu prietena, a iesi la o plimbare si a vedea acest film, faceti orice altceva dar nu pierdeti 160 minute pentru a vedea acest film.